Despre industriile creative la nivel european
Continuam seria articolelor dedicate Industriilor Creative si Culturale, in vederea oferirii unei imagini de ansamblu a acestor sectoare de activitate, care au un impact extrem de important asupra economiei.
In articolul de astazi, vom vorbi despre impactul pe care Industriile Creative le au la nivel european.
Dupa cum scriam si in articolul precedent, conform Organizatiei pentru Educație, Știință și Cultură a Națiunilor Unite (UNESCO), organizația internațională care a contribuit semnificativ la definirea și măsurarea industriilor creative, termenul se referă la industriile care combină creația, producția și comercializarea de conținuturi creative. Acestea sunt în mod obișnuit protejate de drepturi de autor și poate lua forma unor bunuri sau servicii foarte diverse de la meșteșuguri la arta culinară și de la festivaluri etno la emisiuni de radio, chiar diferite concepte de petrecere a timpului liber.
Raportul NESTA (National Endownmet for Science, Technology and the Arts) din 2015 , ofera estimari consistente ale ocuparii fortei de munca in Industriile Creative din 28 de state membre UE.
Raportul constă că în 2013 11,4 milioane de persoane, reprezentând cinci la sută din forța de muncă a UE erau angajate în industriile creative. Țările cu cea mai mare forță de muncă angajată în industriile creative sunt cele mai importante trei economii ale UE: Germania are 3,1 milioane (5,8% din forța de muncă) de angajați, Marea Britanie are 2,3 milioane (7,9%) respectiv Franța 1,4 milioane (5,5% din forța de muncă). În termeni relativi lucrurile arată puțin diferit: Suedia are cea mai mare proporție de forța de muncă (8,9%), angajată în industriile creative, urmată de Finlanda (8,2%) si apoi Marea Britanie (7,9%). În România au fost contabilizați 1.4 mii de angajați în industriile creative, ceea ce reprezintă 4,48% din forța de muncă activă.
Alături de măsurarea exactă a procentului și evoluției industriilor creative din totalul economiei naționale și/sau globale un aspect important al teoriilor privind această problematică o reprezintă aproximarea potențialului antreprenorial din/în domeniul industriilor creative. În acest sens în cercetările sale Florida (2002) încearcă identificarea cauzelor care duc la prezența într-un număr mare a claselor creative, și implicit la creșterea industriilor creative. În cartea sa întitulată Clasele creative (2002) încearcă să măsoare efectul unor variabile considerate importante (talent, tehnologie și toleranță) în formarea orașului San-Francisco ca oraș creativ. Metoda
Florida este ulterior aplicată pentru măsurarea potențialului creativ al diferitelor societăți. Metoda aplicată în cazul UE (vezi de exemplu Bobircă- Drăghici – Dumitrescu – Mihuţ, 2009) arată că clasa creativă reprezintă în medie aproximativ 30 procente din populația ocupată, înregistrând un ritm anual de creștere de 8 procente. Finlanda ocupă primul loc în clasamentul indicelui agregat de creativitate. Suedia, Olanda si Danemarca înregistrează, de asemenea, valori ridicate.
Chiar dacă se situează̆ pe ultimele poziții ale clasamentului, România, alături de alte state precum Bulgaria, Letonia, Cehia, Lituania înregistrează ritmuri ridicate de creștere a potențialului lor creativ. România se situează pe primul loc în privința ritmului de creștere al clasei creative.
Proiectul #TransylvanianMoviePreneurs, urmareste cresterea competitivitatii antreprenoriatului in sectoarele Culturale si Creative, contribuind atat calitativ cat si cantitativ la cresterea intitiativelor din domeniile mai sus mentionate.
#TransylvanianMoviePreneurs este un proiect de educatie antreprenoriala in domeniul Industriilor Creative si Culturale.
Promotorii acestui proiect sunt FundaÈ›ia Civitas pentru Societatea Civilă, 23 FILM È™i PROJECTS – Islanda.
Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programul RO-Cultura de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP).
Raportul a fost preluat din studiul sociologic intitulat Antreprenoriatul în sectoarele creative și IT în regiunea Nord-Vest
realizat de PeÌter LaÌszloÌ si Kiss DeÌnes.
